CPI - California Psychological Inventory^TM

Descriere - Beneficii - Manual - Adaptare şi etalonare - Preţuri

 Descărcaţi un profil demonstrativ CPI-260
 Descărcaţi un profil demonstrativ LD pentru CPI-260
 Descărcaţi un profil demonstrativ CPI-434
 Descărcaţi un profil demonstrativ CPI-462
 

Descriere generală

California Psychological Inventory a fost numit în repetate rânduri ca fiind cel mai bun inventar de personalitate. Acest instrument este cel mai validat sistem de investigare a personalităţii din istoria psihologiei.

CPI a fost proiectat şi experimentat de H. G. Gough, fiind cunoscut ca un chestionar de evaluare obiectivă a personalităţii, cu largă penetrare interculturală. El se diferenţiază de aceste teste prin faptul că uzează de concepte populare (chiar denumirile scalelor sunt noţiuni uzuale), punând accent pe părţile pozitive ale personalităţii, pe potenţialitatea individului.

Conceptele populare  de care uzează Gough constituie termeni uzuali, de care oamenii se folosesc pentru a înţelege, clasifica şi prezice comportamentul lor şi al celor din jur. Avantajul acestor concepte este că sunt universale, relevante pentru viaţa de zi cu zi şi rezistă  în timp.

Autorul a elaborat CPI, surprinzând comportamentul individului pe 3 dimesiuni:

Primele două orientări se exprimă într-un comportament obişnuit, observabil în viaţa cotidiană. A treia se referă la propriile sentimente de realizare şi nivelul de satisfacţie sau mulţumire resimţit de persoana evaluată faţă de sine. Fiecare dintre aceste orientări este evaluată  pe o scală separată.

Tocmai pentru a ajunge la o prezicere cât mai acurată a comportamentelor indivizilor, autorul s-a aflat într-o permanentă muncă de rafinare şi îmbunătăţire a instrumentului de la prima sa apariţie-1951; Gough a permis de asemenea comunităţii ştiinţifice să îşi aducă aportul în perfecţionarea acestui chestionar. CPI-ul se află, astfel, de o jumătate de secol, într-o permanentă remodelare.

Un scurt istoric al chestionarului relevă următoarele:

• în 1951, CPI conţinea 548 de itemi, scorând doar pe 15 dintre scalele actuale; unele dintre scalele acestei versiuni au fost eliminate, întrucât erau scale clinice, nepotrivite cu dorinţa lui Gough de a uza de concepte populare în evaluarea personalităţii;

• în 1957 a fost publicat CPI 480, numele fiind dat de numărul de itemi utilizaţi; această versiune conţine 18 din cele 20 de scale fundamentale pe care le conţine la ora actuală; în varianta 480, acoperirea scalelor nu e foarte mare, multe dintre ele fiind dezvoltate separat şi integrate apoi chestionarului;

• în 1987 a apărut ediţia revizuită a CPI 480, şi anume CPI 462-această versiune conţine toate cele 20 de scale pe care instrumentul le conţine şi acum; în plus, cuprinde şi o serie de scale suplimentare, validate de autor-la o parte din acestea s-a renunţat mai târziu; noutatea pe care o aduce  CPI-462 constă în introducerea modelului cuboid şi a celor trei scale vectoriale, ce contribuie la trasarea sa;

• în 1996, Gough publică o versiune şi mai compactă a instrumentului, şi anume CPI 434; ceea ce este relevant la această versiune nu ţine de micşorarea numărului de itemi (de la 462 la 434), ci de calitatea acestora, apărând modificări fine la nivelul itemilor deja existenţi, precum şi introducerea altora noi;

• în 2002, este publicată versiunea cea mai scurtă a inventarului, CPI 260, care vine în întâmpinarea principalului neajuns al chestionarului: lungimea sa, care implică un timp prea mare de completare; CPI 260 este nu numai o versiune scurtă a CPI 434, dar este şi o versiune dedicată mediului organizaţional; în ciuda scăderii numărului de itemi, CPI 260 a păstrat validitatea şi semnificaţia scalelor inventarului;

Ca principii ce au ghidat aceste modificări în structura chestionarului, demn de remarcat este că:

• scalele incluse în CPI trebuie să prezică acurat ceea ce indivizii vor face sau vor spune în situaţii concrete, precum şi să identifice oamenii care vor fi descrişi în feluri diferenţiatoare de către persoanele care îi cunosc foarte bine (exemplu: o scală care măsoară sociabilitatea îi identifică pe acei indivizi umani care sunt descrişi de cei din jur ca sociabili, cu un temperament participativ, care caută şi se simt bine în situaţii sociale, şi care, în plus, se comportă într-un mod ce poate fi clasificat ca şi sociabil);
  

• în elaborarea itemilor CPI-ului, s-a dorit includerea doar a acelora care sunt cel mai uşor de citit, ce conţin cuvinte utilizate frecvent, uşor de înţeles, întâlnite în exprimarea cotidiană, astfel încât respondentul să poată include cât mai bine în răspunsul său o reacţie personală bine stabilită;

Date de administrare

Din punct de vedere constructiv, CPI se bazează pe un set de 20 de scale standard, fundamentate pe concepte populare.La acestea se adaugă un număr de alte scale speciale, rezultatul unor cercetări efectuate de diferiţi autori şi care până în prezent sporesc numărul scalelor CPI până la 36.Totalitatea acestora  poate fi divizată în trei mari categorii:

• scalele primare - generate pentru a evalua concepte uzuale, cu acoperire în limbajul oamenilor obişnuiţi, a celor neiniţiaţi în psihologie;

• scalele vectoriale, secundare - contribuie la desfăşurarea modelului cuboid, model ce relevă patru tipuri de personalitate (informaţiile obţinute prin observarea subiecţilor au avut o mare importanţă pentru dezvoltarea portretelor psihologice pentru fiecare din cele patru tipuri de personalitate);
• scalele speciale - scale suplimentare ce pot sau nu să apară în profilul interpretativ;

CPI este un chestionar cu autoadministrare în care, după caz, cei 462, 434 sau 260 de itemi sunt cuprinşi într-o broşură. Răspunsurile se dau pe o foaie de răspuns proiectată astfel încât să permită cotarea manuală sau pe un tip de foaie de răspuns care admite corectarea automată prin scanare.

Timpul acordat completării broşurii este de aproximativ 45-60 de minute pentru CPI-462 şi CPI-434 şi 25-35 de minute pentru CPI-260. Completarea CPI variază în funcţie de elementul motivaţional şi de viteza de citire a subiectului.

CPI se poate administra persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 70 de ani (Gough, 1996). Totuşi, rezultatele cele mai propice interpretărilor sunt obţinute de la adolescenţi şi adulţi până la 50 de ani.

Condiţiile de administrare ale CPI sunt flexibile şi diverse: administrare în grup, individuală, completare on-line.

Când folosim versiunile CPI?

Utilizarea CPI-434 este potrivită uzului clinic sau terapeutic.

Utilizarea CPI-260 este indicată pentru un psihodiagnostic în medii sau cu obiective ce ţin de mediul organizaţional. Itemii săi au fost selecţionaţi astfel încât să servească specialiştilor în resurse umane, consultanţilor de dezvoltare organizaţională, profesioniştilor din training, dezvoltare individuală şi coaching. (Brief Technical Report on the CPI 260 Instrument, 2002).