Descoperă-ți personalitatea!
(partea a doua) Secretele celor 16 tipuri de personalitate din testul MBTI

(partea a doua) Secretele celor 16 tipuri de personalitate din testul MBTI

De ce unele persoane sunt cu capul în nori iar altele vorbesc numai despre lucruri evidente?

Primul material din serie îl găsești aici.

Azi vei înțelege de ce unii oameni îți par visători, aerieni, poate puțin nebuni iar alții îți vin cu informații pe care le știi deja, se blochează în analize și nu văd planul mare, de ansamblu.

Cu alte cuvinte, azi vei afla cum să faci diferența între o persoană care se bazează pe simțuri și una care se bazează pe intuiție. Îți vei da seama de diferența dintre persoanele care nu văd pădurea de copaci (S) și cele care nu văd copacii de pădure (N).

Tipologiile de persoane pe care le întâlnești în viața de zi cu zi

M-am întâlnit zilele trecute cu organizatoarea unui eveniment la care urmează să țin un training și cu un alt trainer. Fata vroia să discutăm despre ce se va întâmpla în cadrul evenimentului: cât va dura, despre ce vom vorbi, de ce avem nevoie, etc.Screen Shot 2013-02-02 at 8.12.22 PM

Ședința a început foarte structurat: ea și-a făcut programul în carnețel și am împărțit totalul de ore (excluzând pauzele și timpul de buffer) în ore / trainer. Ne-a oferit rezultatul final: 1’30” de trainer cu o pauză în mijlocul trainingului. (Tipic S)

Celălalt trainer a spus că ar putea să-și țină trainingul cu sau fără pauză, se descurcă în ambele variante. Când a fost întrebat despre ce va ține trainingul a spus că nu s-a hotărât încă dar se descurcă; vrea să facă un training în care oamenii vor veni în față și vor vorbi, vrea să introducă jocuri, etc. (Cu alte cuvinte avea o viziune puternică dar fără un plan concret, tipic intuitivilor – N)

Când a venit rândul meu, S până în măduva oaselor, i-am spus fetei ca i-am trimis deja materialele pe mail (cât timp a discutat cu celălalt trainer), într-o oră și 30 de minute voi încheia trainingul și pauza o voi lăsa la latitudinea cursanților (am s-o dau doar dacă sunt obosiți). I-am spus că am planificarea pentru training dar aș prefera să i-o trimit pe mail decât să o discutăm acum dar dacă vrea, putem să o luăm punct cu punct. (specific S)

În materialul următor am să-ți vorbesc și despre preferințele J și P și-ți vei da seama de ce unii oameni iau hotărâri fără să mai ceară părerea altora (cum am făcut eu cu fata) iar alții (cum ar fi celălalt trainer) vorbesc despre opțiunile pe care le-ar putea lua (strângând mai multe informații).

(E fascinant cum se organizează un training, nu? :))

Dimensiunea “participare”, preferințele S și N

Ai 2 moduri de a primi informatie, de a o percepe:1-1

  • prin SIMȚURI (S): vezi, auzi, guști, atingi, simți (cuvinte cheie: fapte, date, dovezi, acum! practic, concentrat, orientat pe rezultate, planul în pași mici)
  • și prin INTUIȚIE (N):  primești informația în salturi, nu poți să definești locul de unde îți vine (cuvinte cheie: în viitor, observi interconectivitatea, viziunea de ansamblu, îți dai seama cum se potrivesc lucrurile, nu ești interesat de prea multe date, idei generale, concepte)

Interesantă este viziunea persoanei de tip S despre cea de tip N și invers.

Stereotipurile S/N

Imaginează-ți că ești într-o cameră goală.

Ești o persoană care te-ai bazat pe simțuri toată viața.

Nu faci o alegere fără să înțelegi toate efectele ei, să o studiezi bine, să cauți pe internet studii de caz, exemple, vrei să știi tot. Ești o persoană practică, care-și face liste cu ce vrea de la viață, cu ce sarcini are de terminat. Ești orientat pe rezultate.

Dar în cameră cu tine se află un individ.

L-ai chemat aici și a întârziat vreo 10 minute, incredibil! Nu te poți baza pe el.

Vorbești cu el, și când intri în datele problemei îți spune că a priceput și să treci mai departe! Crezi că e cu capul în nori așa că îl eviți. 

Nu știi ce-ai pierdut!

Acum pune-te în locul celeilalte persoane.

Ești în aceeași cameră albă.

Ești o persoană care s-a bazat pe intuiție toată viața ei.

Fiecare alegere pe care ai făcut-o, ai simțit-o ca fiind bună. Știi că e ceva care te îndeamnă să iei alegerile, și acel ceva te ajută. Când privești o persoană îți dai seama dacă va juca sau nu un rol în viața ta și, fără vreun motiv aparent, acest lucru se întâmplă.

Dar în cameră cu tine se află un individ.

L-ai chemat aici și a venit mai repede.

Are un plan, îți spune, și începe să-ți zică date, statistici, studii de … dar toate astea-s evidente!!

Are o listă cu sarcini micuțe pe care o bifează pe măsură ce-și ține prezentarea .. N-are memorie? Toate sarcinile alea reies deja din proiect, nu mai trebuie să le noteze!

Îl întrebi ideea generală și el revine la date … ok, poate n-a înțeles. Îl întrebi concluzia finală și îți răspunde că n-ai înțeles încă. Dar tu simți deja ce trebuie să faci, proiectul ăsta ar funcționa!

Tipul ăsta e prea înrădăcinat în prezent, e blocat, nu vede imaginea de ansamblu, așa că îl eviți. 

Nu știi ce-ai pierdut!  

Fiecare persoană are dreptate, dar dreptate în felul ei. Cele două tipologii opereaza pe tipuri de date diferite.6a00d8341c570e53ef0163006da079970d-500wi

  • S vor date, fapte, dovezi
  • N intuiesc, observă din prima imaginea de ansamblu, nu trebuie plictisiți cu detalii

Când N îi vinde unui S, îi va fi greu să ofere date (pentru că datele sunt evidente) și va încerca să-i vândă potențialul (frustrându-l pe S).

Când S îi vinde unui N îi va oferi date concrete, analize, statistici când N vrea mai degrabă să afle potențialul, ce ar putea face cu soluția respectivă.

Dacă încerci să-i vinzi unei persoane orientate pe S ceva, va trebui să-i dai studii de caz, beneficii concrete, fapte/date, rezultate obținute.

Dacă încerci să-i vinzi unei persoane orientate pe N ceva, va trebui să-i vinzi imaginea de ansamblu, ce poate face cu ideea ta, viitorul.

O persoană bazată pe simțuri are nevoie de dovezi pentru a acționa, motivația o ia singură.

Persoana intuitivă trebuie să se identifice cu genul de persoană care dorește să devină și va face un salt intuitiv în direcția respectivă.

Când S citește o carte o citește pagină cu pagină, până la sfârșit.

N va răsfoi cartea, se va uita la cuprins, va citi dintr-un capitol ce-l interesează, va sări la alt capitol interesant (va face conexiuni între informații).

Problema S/N este una de comunicare: nu primești informația pe care o dorești.

S sunt concentrați pe acum, pe informațiile practice, pe fapte

N pe viitor, pe potențial

Ți-a plăcut materialul?

Vrei să continui seria?

Te rog să-mi scrii mai jos un exemplu din viața ta (poate o întâmplare petrecută zilele astea) în care ai interacționat cu o persoană cu preferința opusă ție, N sau S, și ce ai descoperit diferit la acea persoană.

Dacă primesc suficiente comentarii sub acest material am să vin cu partea a treia:

  • preferințele P/J și cum se leagă ele de întârzieri
  • cum poți comunica cu oamenii care iau decizii fără tine
  • care sunt dezavantajele tipului tău de personalitate și cum le poți “regla”

 

  • Constantin

    Astept si partea a treia pentru ca sunt cu P -care asteapta sa culeaga informatii m-ai multe,amana,si intarzie(din cauza asta mi-am dat ceasul inainte cu 5 minute), si vreau sa vad ce-ai m-ai descoperit in plus

  • Alex

    mi-ai starnit curiozitatea

  • Adrian

    Astept cu nerabdare si partea a treia

  • Iosif

    Eu sunt clar un N. Cu capul in nori. Si deseori mi s-a parut ca succesul inseamna sa fiu ca un S. Deoarece persoane de tipul S, influente in viata mea, mi-au spus cum sta treaba cu succesul. Dar cel mai probabil, succesul inseamna sa fiu N si sa asimilez pe cat mai bine posibil, partile bune ale unui S. Adevarul e ca admir persoanele de tip S, deoarece aduc cu ele calmul, stabilitatea, structura atat de necesare, insa mi-e greu sa ma gandesc ca as putea actiona precum unul, tot timpul. Pe mine ma plictiseste sa imi fac liste, planuri detaliate, etc. Prefer sa fac o viziune in linii mari, si actiunea curge de la sine, in mod intuitiv, pentru mine. Am nevoie de efort constient pentru a putea tine liste si a face planuri, si uneori chiar le fac, deoarece imi sunt foarte benefice. Sunt interesat de felul in care un N si un S, care fac eforturi reciproce de a comunica optim, s-ar intelege in acea incapere. Mi-ar place sa faci o a treia povestire, in care cei doi se inteleg. Cum ar decurge interactiunea. Deoarece ma tenteaza sa caut un individ S, cu care sa fac o echipa puternica pe un proiect.

    • http://www.castigatimp.ro Vaida Bogdan

      Iti multumesc de idee, voi vedea daca pot introduce si o astfel de poveste 😉

      • dana

        da, ar fi interesanta acesta abordare..astept continuarea..acum eu am mare nevoie de o parere avizata:..eu sunt un S iar Partenerul meu de viata e un N..eu sunt ESTJ iar el INFP..recent ne-am certat ca chiorii pt ca el s-a facut ca ploua si a mintit dupa ce pur si simplu nu s-a prezentat la o activitate programata sa o facem in comun…eu am vazut-o ca lipsa de respect si lasitate pt ca nu a avut decenta sa spuna: nu pot/nu vreau, iar el a devenit de atunci ostil si recalcitrant si face pe nestiutorul brusc…ce abordare propui ca sa putem comunica cu adevarat si pt a transcede cu bine situatia? am incercat varianta: fa-l sa consteintizeze, dar nu coopereaza, domnule..ce sa-i faci? ajutoooor

        • http://www.castigatimp.ro Vaida Bogdan

          Salut Dana,
          Mesajul tau mi-a dat o idee pentru un viitor articol. Am sa iau din comentarii situatiile care se pot intampla intre 2 parteneri si am sa propun cateva directii in rezolvarea lor. Pana atunci, iti recomand sa citesti descrierea tipologiei partenerului tau: http://www.testepsihologice.net/mbti/infp

  • Donald Duck

    Eu sunt N si ma regasesc in totalitate in textul de mai sus. Intotdeauna am fost tentata sa adopt atitudinea S, ba chiar am incercat de cateva ori sa fac liste, program pas cu pas, dar de fiecare data am simtit ca mai tare imi ingreuneaza activitatile . De asemenea, am un amic pe care l-am dorit partener in diverse activitati, dar niciodata nu le-am dus pana la capat pentru ca intotdeauna ne certam inainte sa le incepem. Aproape toate discutiile noastre aveau tiparul urmator:
    Eu : – Vino la mine in oras saptamana viitoare.
    El : – In ce zi?
    Eu: – Cand ai liber.
    El: …..
    – La ce ora sa vin?
    Cu ce masina?
    Ce o sa facem?
    O sa ne plimbam zici, unde?
    ……
    Pana reusea sa ma plictiseasca si sa ma enerveze si renuntam la propunere.

  • Tudor D.

    Salut! :) Chiar te rog sa revi cu urmatorul material pt ca pe mine unul m-ai prins mega tare cu subiectul asta.. 😀 Mi-am facut testul MBTI de mai multe ori, in tot felul de stari (fericit, obosit, mahmur etc) ca sa vad care imi sunt constantele si pot spune ca ele oscileaza, cel putin unele dintre ele.. :) Cea care ramane intotdeauna dominanta e clar “N”-ul, iar azi mi-ai raspuns la o intrebare si la o dilema personala care o am de cand lumea! :) Nu pot sa zic decat merci si de-abia astept materialul urmator!! 😀

  • Maxim

    Conversatia dintre un S si un N este un adevarat exercitiu. Mai ales pentru viata de cuplu. O zic ca “insider info”. S-ul vrea sa stie punct cu punct ce se intampla si vrea explicatii, fiindca are nevoie de date. N-ul face asta cu un efort deosebit. Lui i se pare ca pierde din farmecul vietii de cuplu, ca este stors de surprize, ca la un moment dat va fi ca o carte si usor de citit.
    Pe de alta parte S traieste cu senzatia ca are alaturi un om care o poate surprinde oricand. Atat doar ca nu stie cand sa se astepte. Iar daca banuie ceva incearca sa se abtina – tocmai ca sa nu ii strice placerea lui N de a-i face surpriza.
    N-ul, la randul sau va fi mai atent sa desfasoare in fata lui S planuri, indicand ce are de gand sa faca, cate un lucru pe rand. Chiar daca simte ca e ceva inutil, evident si plictisitor va sti ca e spre binele relatiei cu S

    • http://www.castigatimp.ro Vaida Bogdan

      Da, ai mare dreptate 😉

  • Alexandra

    Eu sunt S ….. dar ma regasesc in descrierea N……indiferent de cate ori repet testul….raman S.Totusi actionez de cele mai multe ori ca un N :( …..cum se poate?

    • http://www.castigatimp.ro Vaida Bogdan

      Alexandra, s-ar putea sa fi pe la mijloc, destul de echilibrata si, pentru acest set de intrebari, sa te incadrezi bine in S. (Alege descrierea tiparului care ti se potriveste)

  • cati7

    ft interesant..sunt N..dar uneori vreu sa vad si acele mici detalii,care simt ca-mi scapa (si recunosc..cateodata un S ma poate enerva ft tare, dar mi s-a intamplat ca in evolutia mea sa am nevoie si sa lucrez cu un S – cu care sa ma inteleg bine,exact ce mi-ar fi lipsit-poate mai depinde si de alte lucruri,cum ar fi educatia). Poate ar trebui armonizate S si M, prin disciplina posibil ,nu cunosc cum.

  • Alexandra Stanciu

    in mine se zbate si N-ul (care a iesit in testul MBTI – mi-a iesit INFJ, si pot sa zic ca in mare am fost din copilarie chiar o persoana intuitiva) si S-ul (in prezent prezint “simptome”de S) si nu imi dau seama daca latura S e de fapt o parte in care m-am educat sa fiu profi si sa studiez atent si profesionist totul si sa nu arunc totul pe intuitie sau am fost tot timpul un melanj intre cele doua?

  • Almatei

    Sunt un N in maduva oaselor. Munca mea este de S si tototadata nu ma pot aduna foarte bine pentru a-mi face treaba cum trebuie. Cred ca r fi bine sa-mi introduc instrumentele S-ului in modul meu de lucru curent care nu este consistent deloc.
    Cum se intelege N-ul cu un S in relatia de cuplu?

    Astept partea a treia.

  • Pingback: (partea a treia) Secretele celor 16 tipuri de personalitate din testul MBTI | Teste Psihologice()

  • rammonka

    sunt S. clar! in familie sunt S-i.dar la munca trebuie sa fac echipa cu N-i. mi-a fost greu sa-i “inteleg”, dar pana la urma am reusit. e ok insa mai avem momente cand ne pierdem rabdarea (fighting!!!), dar am momente cand sunt intre S-i si mi se reproseaza ca sunt N (oare??!)
    astept continuarea

  • Gigel

    Cica intuitivii au neuronu’ mai mare. Tesla, Einstein, Newton etc. Pas cu pas, standard, metodic nu inseamna mai bine, inseamna de obicei pierdere de timp. Intuitivii intrevad de multe ori raspunsuri la probleme fara a putea sa le demonstreze pe loc, poate din cauza grabei sau a pasilor saltati din demonstratie. E posibil ca pentru asta sa fie necesar un senzorial, dar mai important, in poinia mea, este rolul intuitivului, care a vazut luminita de la capatul tunelului si care are imaginea de ansamblu in minte. Cred ca trebuie sa existe abstract pentru a-l aduce in concret, altfel, drumul senzorialilor nu ar avea tinta. Sunt de parere ca intuitia este un semn al evolutiei, oamenii de pestera erau clar senzoriali pentru ca asa trebuiau sa fie, sa aiba simturi ascutite pentru a putea supravietui. Intuitia apare cand gandesti mai departe de simplele probleme cotidiene.

  • Jon

    I N F J ( N-62% )

  • Veronica

    Mi se pare interesant ca mie mi se potrivesc ambele situatii,ceea ce poate fi absolut normal nu-i asa?

    • http://www.testepsihologice.net/ Vaida Bogdan

      Da Veronica, este normal si, in general, poate insemna ca te situezi la mijloc intre cele 2 tipologii.

  • MihaiM

    Salut Bogdan, ai luat în considerare că ai putea fi ca tip ENTj în Socionics, și nu ISTj? Nu știu precis ce model folosești, notațiile, descrierile și prototipurile-titlu sunt din Socionics (nu MBTI), de asta întreb. Mi se pare interesant că parțial viziunea ta despre S este ceea ce in Socionics corespunde Logicii Extrovertite, iar când tipul este Rațional (j) și deci funcția rațională este primară (ca la ENTj) se potrivește foarte bine cu ceea ce descrii drept S (a se citi în amănunt descrierea ENTj).

    – Ca și Rațional (j) nu te prea poți baza pe o persoană care întârzie, și Intuitiv fiind (deci Nj). Iraționalii Senzoriali (Sp) nu au probleme de-astea ca specific.

    – Planning-ul și faptele sunt mult mai specifice unui Rațional (j) în general, unuia pe Te (Logica Extrovertită – ETj) în particular, decât unui Senzorial Irațional (Sp). Ca și contra-exemplu “Scufița Roșie” ISFp.

    – A fi cu capul în nori nu este specific Raționalilor chiar și Intuitivi INTj, ENTj, INFj, ENFj.

    Mulțumesc,
    Mihai

    • http://www.testepsihologice.net/ Vaida Bogdan

      Buna,
      Nu am studiat Socionics .. din cate stiu curentul s-a mentinut in zona de est deocamdata (Europa de Est, Ukraina, Rusia). Sunt curios daca va patrunde in state.


      Vaida Bogdan
      ​ (www.vaidabogdan.com)​

      VPPR Timisoara Toastmasters

      2014-05-04 3:59 GMT+03:00 Disqus :

  • elena

    Hei, buna !
    Foarte bun materialul! Niciodata pana acum, nu m-am gandit sa incerc macar sa inteleg de ce o persoana se comporta intr-un anumit fel (“fel” pe care eu nu il aprobam sau consideram ca trebuie sa-l evit). Acum imi dau seama, ca de fapt a-i cataloga pe ceilati fara a depune nici macar un minim de efort pentru a intelege DE CE se comporta asa celalalt, sa ma gandesc daca nu cumva are dreptate acel cineva si poate EU nu-l inteleg de fapt, pentru ca ego-ul meu se grabeste sa-l catalogheze la “asa nu” si sa-l treaca repede pe lista “De evitat” – este cel mai gresit lucru.
    Sunt o persoana tip S (in general) dar culmea este ca in multe situatii ma regasesc in tipul N.

  • T

    Am avut de-a face cu o ruda S, eu fiind N si am descoperit-o ca fiind sacaitoare :)) .
    Acum vad lucrurile putin altfel

27 Responses to (partea a doua) Secretele celor 16 tipuri de personalitate din testul MBTI

  1. Constantin says:

    Astept si partea a treia pentru ca sunt cu P -care asteapta sa culeaga informatii m-ai multe,amana,si intarzie(din cauza asta mi-am dat ceasul inainte cu 5 minute), si vreau sa vad ce-ai m-ai descoperit in plus

  2. Alex says:

    mi-ai starnit curiozitatea

  3. Adrian says:

    Astept cu nerabdare si partea a treia

  4. Iosif says:

    Eu sunt clar un N. Cu capul in nori. Si deseori mi s-a parut ca succesul inseamna sa fiu ca un S. Deoarece persoane de tipul S, influente in viata mea, mi-au spus cum sta treaba cu succesul. Dar cel mai probabil, succesul inseamna sa fiu N si sa asimilez pe cat mai bine posibil, partile bune ale unui S. Adevarul e ca admir persoanele de tip S, deoarece aduc cu ele calmul, stabilitatea, structura atat de necesare, insa mi-e greu sa ma gandesc ca as putea actiona precum unul, tot timpul. Pe mine ma plictiseste sa imi fac liste, planuri detaliate, etc. Prefer sa fac o viziune in linii mari, si actiunea curge de la sine, in mod intuitiv, pentru mine. Am nevoie de efort constient pentru a putea tine liste si a face planuri, si uneori chiar le fac, deoarece imi sunt foarte benefice. Sunt interesat de felul in care un N si un S, care fac eforturi reciproce de a comunica optim, s-ar intelege in acea incapere. Mi-ar place sa faci o a treia povestire, in care cei doi se inteleg. Cum ar decurge interactiunea. Deoarece ma tenteaza sa caut un individ S, cu care sa fac o echipa puternica pe un proiect.

    • Vaida Bogdan says:

      Iti multumesc de idee, voi vedea daca pot introduce si o astfel de poveste 😉

      • dana says:

        da, ar fi interesanta acesta abordare..astept continuarea..acum eu am mare nevoie de o parere avizata:..eu sunt un S iar Partenerul meu de viata e un N..eu sunt ESTJ iar el INFP..recent ne-am certat ca chiorii pt ca el s-a facut ca ploua si a mintit dupa ce pur si simplu nu s-a prezentat la o activitate programata sa o facem in comun…eu am vazut-o ca lipsa de respect si lasitate pt ca nu a avut decenta sa spuna: nu pot/nu vreau, iar el a devenit de atunci ostil si recalcitrant si face pe nestiutorul brusc…ce abordare propui ca sa putem comunica cu adevarat si pt a transcede cu bine situatia? am incercat varianta: fa-l sa consteintizeze, dar nu coopereaza, domnule..ce sa-i faci? ajutoooor

  5. Donald Duck says:

    Eu sunt N si ma regasesc in totalitate in textul de mai sus. Intotdeauna am fost tentata sa adopt atitudinea S, ba chiar am incercat de cateva ori sa fac liste, program pas cu pas, dar de fiecare data am simtit ca mai tare imi ingreuneaza activitatile . De asemenea, am un amic pe care l-am dorit partener in diverse activitati, dar niciodata nu le-am dus pana la capat pentru ca intotdeauna ne certam inainte sa le incepem. Aproape toate discutiile noastre aveau tiparul urmator:
    Eu : – Vino la mine in oras saptamana viitoare.
    El : – In ce zi?
    Eu: – Cand ai liber.
    El: …..
    – La ce ora sa vin?
    Cu ce masina?
    Ce o sa facem?
    O sa ne plimbam zici, unde?
    ……
    Pana reusea sa ma plictiseasca si sa ma enerveze si renuntam la propunere.

  6. Tudor D. says:

    Salut! :) Chiar te rog sa revi cu urmatorul material pt ca pe mine unul m-ai prins mega tare cu subiectul asta.. 😀 Mi-am facut testul MBTI de mai multe ori, in tot felul de stari (fericit, obosit, mahmur etc) ca sa vad care imi sunt constantele si pot spune ca ele oscileaza, cel putin unele dintre ele.. :) Cea care ramane intotdeauna dominanta e clar “N”-ul, iar azi mi-ai raspuns la o intrebare si la o dilema personala care o am de cand lumea! :) Nu pot sa zic decat merci si de-abia astept materialul urmator!! 😀

  7. Maxim says:

    Conversatia dintre un S si un N este un adevarat exercitiu. Mai ales pentru viata de cuplu. O zic ca “insider info”. S-ul vrea sa stie punct cu punct ce se intampla si vrea explicatii, fiindca are nevoie de date. N-ul face asta cu un efort deosebit. Lui i se pare ca pierde din farmecul vietii de cuplu, ca este stors de surprize, ca la un moment dat va fi ca o carte si usor de citit.
    Pe de alta parte S traieste cu senzatia ca are alaturi un om care o poate surprinde oricand. Atat doar ca nu stie cand sa se astepte. Iar daca banuie ceva incearca sa se abtina – tocmai ca sa nu ii strice placerea lui N de a-i face surpriza.
    N-ul, la randul sau va fi mai atent sa desfasoare in fata lui S planuri, indicand ce are de gand sa faca, cate un lucru pe rand. Chiar daca simte ca e ceva inutil, evident si plictisitor va sti ca e spre binele relatiei cu S

  8. Alexandra says:

    Eu sunt S ….. dar ma regasesc in descrierea N……indiferent de cate ori repet testul….raman S.Totusi actionez de cele mai multe ori ca un N :( …..cum se poate?

    • Vaida Bogdan says:

      Alexandra, s-ar putea sa fi pe la mijloc, destul de echilibrata si, pentru acest set de intrebari, sa te incadrezi bine in S. (Alege descrierea tiparului care ti se potriveste)

  9. cati7 says:

    ft interesant..sunt N..dar uneori vreu sa vad si acele mici detalii,care simt ca-mi scapa (si recunosc..cateodata un S ma poate enerva ft tare, dar mi s-a intamplat ca in evolutia mea sa am nevoie si sa lucrez cu un S – cu care sa ma inteleg bine,exact ce mi-ar fi lipsit-poate mai depinde si de alte lucruri,cum ar fi educatia). Poate ar trebui armonizate S si M, prin disciplina posibil ,nu cunosc cum.

  10. Alexandra Stanciu says:

    in mine se zbate si N-ul (care a iesit in testul MBTI – mi-a iesit INFJ, si pot sa zic ca in mare am fost din copilarie chiar o persoana intuitiva) si S-ul (in prezent prezint “simptome”de S) si nu imi dau seama daca latura S e de fapt o parte in care m-am educat sa fiu profi si sa studiez atent si profesionist totul si sa nu arunc totul pe intuitie sau am fost tot timpul un melanj intre cele doua?

  11. Almatei says:

    Sunt un N in maduva oaselor. Munca mea este de S si tototadata nu ma pot aduna foarte bine pentru a-mi face treaba cum trebuie. Cred ca r fi bine sa-mi introduc instrumentele S-ului in modul meu de lucru curent care nu este consistent deloc.
    Cum se intelege N-ul cu un S in relatia de cuplu?

    Astept partea a treia.

  12. rammonka says:

    sunt S. clar! in familie sunt S-i.dar la munca trebuie sa fac echipa cu N-i. mi-a fost greu sa-i “inteleg”, dar pana la urma am reusit. e ok insa mai avem momente cand ne pierdem rabdarea (fighting!!!), dar am momente cand sunt intre S-i si mi se reproseaza ca sunt N (oare??!)
    astept continuarea

  13. Gigel says:

    Cica intuitivii au neuronu’ mai mare. Tesla, Einstein, Newton etc. Pas cu pas, standard, metodic nu inseamna mai bine, inseamna de obicei pierdere de timp. Intuitivii intrevad de multe ori raspunsuri la probleme fara a putea sa le demonstreze pe loc, poate din cauza grabei sau a pasilor saltati din demonstratie. E posibil ca pentru asta sa fie necesar un senzorial, dar mai important, in poinia mea, este rolul intuitivului, care a vazut luminita de la capatul tunelului si care are imaginea de ansamblu in minte. Cred ca trebuie sa existe abstract pentru a-l aduce in concret, altfel, drumul senzorialilor nu ar avea tinta. Sunt de parere ca intuitia este un semn al evolutiei, oamenii de pestera erau clar senzoriali pentru ca asa trebuiau sa fie, sa aiba simturi ascutite pentru a putea supravietui. Intuitia apare cand gandesti mai departe de simplele probleme cotidiene.

  14. Jon says:

    I N F J ( N-62% )

  15. Veronica says:

    Mi se pare interesant ca mie mi se potrivesc ambele situatii,ceea ce poate fi absolut normal nu-i asa?

  16. MihaiM says:

    Salut Bogdan, ai luat în considerare că ai putea fi ca tip ENTj în Socionics, și nu ISTj? Nu știu precis ce model folosești, notațiile, descrierile și prototipurile-titlu sunt din Socionics (nu MBTI), de asta întreb. Mi se pare interesant că parțial viziunea ta despre S este ceea ce in Socionics corespunde Logicii Extrovertite, iar când tipul este Rațional (j) și deci funcția rațională este primară (ca la ENTj) se potrivește foarte bine cu ceea ce descrii drept S (a se citi în amănunt descrierea ENTj).

    – Ca și Rațional (j) nu te prea poți baza pe o persoană care întârzie, și Intuitiv fiind (deci Nj). Iraționalii Senzoriali (Sp) nu au probleme de-astea ca specific.

    – Planning-ul și faptele sunt mult mai specifice unui Rațional (j) în general, unuia pe Te (Logica Extrovertită – ETj) în particular, decât unui Senzorial Irațional (Sp). Ca și contra-exemplu “Scufița Roșie” ISFp.

    – A fi cu capul în nori nu este specific Raționalilor chiar și Intuitivi INTj, ENTj, INFj, ENFj.

    Mulțumesc,
    Mihai

    • Vaida Bogdan says:

      Buna,
      Nu am studiat Socionics .. din cate stiu curentul s-a mentinut in zona de est deocamdata (Europa de Est, Ukraina, Rusia). Sunt curios daca va patrunde in state.


      Vaida Bogdan
      ​ (www.vaidabogdan.com)​

      VPPR Timisoara Toastmasters

      2014-05-04 3:59 GMT+03:00 Disqus :

  17. elena says:

    Hei, buna !
    Foarte bun materialul! Niciodata pana acum, nu m-am gandit sa incerc macar sa inteleg de ce o persoana se comporta intr-un anumit fel (“fel” pe care eu nu il aprobam sau consideram ca trebuie sa-l evit). Acum imi dau seama, ca de fapt a-i cataloga pe ceilati fara a depune nici macar un minim de efort pentru a intelege DE CE se comporta asa celalalt, sa ma gandesc daca nu cumva are dreptate acel cineva si poate EU nu-l inteleg de fapt, pentru ca ego-ul meu se grabeste sa-l catalogheze la “asa nu” si sa-l treaca repede pe lista “De evitat” – este cel mai gresit lucru.
    Sunt o persoana tip S (in general) dar culmea este ca in multe situatii ma regasesc in tipul N.

  18. T says:

    Am avut de-a face cu o ruda S, eu fiind N si am descoperit-o ca fiind sacaitoare :)) .
    Acum vad lucrurile putin altfel